Consultanta in Management Constanta-Romania
Consultanţa în management este o activitate care îşi propune să optimizeze resursele organizaţiilor din sectorul public şi privat şi, în acelaşi timp, să le îmbunătăţească eficienţa proceselor, trainingul, selecţia şi integrarea resurselor umane şi tehnologice, în conformitate cu nevoile specifice ale activităţii economice respective, în scopul obţinerii unei valori adăugate cât mai mari.
Domeniile Consultanţei în Management
În conformitate cu noua segmentare a Federaţiei Europene a Asociaţiilor de Consultanţă, FEACO, conţinută în Raportul FEACO Survey 2006-2007, publicat în Octombrie 2007, serviciile de consultanţă asistă organizaţiile publice şi private pentru a-şi analiza şi redefini strategiile, în a-şi îmbunătăţi eficienţa operaţiunilor şi a-şi optimiza resursele umane şi tehnologice si sunt compuse din:
1a. Business Consulting (BC) ce include:
Consultanţă strategică, care urmăreşte îmbunătăţirea pe termen lung a firmei: planificare strategică, fuziuni şi achiziţii, vânzări, marketing, comunicare, consultanţă financiară, strategii de resurse umane.
Managementul operaţiunilor, care urmăreşte integrarea de soluţii de afaceri prin Business Process Re-engineering (BPR), sisteme de managementul relaţiilor cu clienţii (CRM), restructurare / reducerea costurilor, managementul achiziţiilor şi al furnizorilor.
Managementul Schimbării, servicii de consultanţă care, conexe unor altor servicii de consultanţă, asistă organizaţia la gestionarea efectelor pe care schimbarea le are asupra resurselor umane din organizaţia respectivă.
Consultanţă în Resurse Umane, servicii de consultanţă care urmăresc îmbunătăţirea elementului „uman” al organizaţiei prin: măsurarea şi gestionarea performanţei, organizarea de sisteme de beneficii, compensări şi pensionare, strategii de resurse umane şi de marketing, dezvoltarea talentelor, coaching pentru management.
1b. Consultanţă în Tehnologia Informaţiei asistă organizaţiile în a-şi evalua propriile strategii IT în vederea alinierii tehnologiilor cu procesul de business. Aceste servicii includ planificare şi concepţie strategică, operare şi implementare.
2. Dezvoltare şi Integrare: Dezvoltarea de aplicaţii (exclusiv software)
• Crearea de noi funcţionalităţi prin dezvoltarea proceselor. În mod uzual aceste dezvoltări integrează sau unifică procese ale afacerii, interne sau externe şi pot implica conversia unor aplicaţii pentru a fi utilizate pe platforme sau concepţii diferite.
• Proiectarea de servicii ce integrează aplicaţii ce au fost create în cadrul a diferite aplicaţii sau infrastructuri IT existente (dezvoltarea şi integrarea sistemelor)
• Instalarea şi integrarea de aplicaţii. Implementarea de noi aplicaţii sau infrastructuri, ce pot presupune instalarea de hardware şi/sau software , configurarea şi adaptarea lor, testarea inter-operabilităţii lor; servicii ce integrează aplicaţii sau infrastructuri IT existente şi managementul entităţilor respective.
3. Outsourcing (Externalizare), care constă în 3 tipuri de activităţi:
• Servicii de management IT. printre acestea se numără serviciile pentru operaţionalizarea infrastructurii (operarea de sisteme, administrarea şi securitatea sistemelor, urmărirea eficienţei costurilor, gestionarea configurărilor, managementul tehnologiilor, etc), managementul aplicaţiilor şi managementul serviciilor de tip help-desk.
• Servicii de Management Aplicat (Applied Management Services, AMS). acestea privesc externalizarea dezvoltării şi implementării de servicii-suport pentru hardware, aplicaţii, CRM şi infrastructura de afaceri (unelte pentru dezvoltarea de aplicaţii şi middleware, software pentru managementul informaţiei, pentru stocarea informaţiei, pentru sisteme şi reţele).
• Externalizarea proceselor de afaceri (Business Process Outsourcing). Aceste servicii presupun externalizarea completă a unui proces al afacerii respective.
4. Alte servicii de consultanţă:
Conţin o varietate largă de servicii complementare celor 3 categorii descrise mai sus, ca de exemplu: training, studii diverse, outplacement, recrutare şi selecţie.
Istoria consultanţei în management în România
În România istoria consultantei începe undeva în deceniul 8 al secolului trecut. În acea perioadă, printr-un proiect UNIDO (United Nation International Development Organisation) se pun bazele Centrului pentru Perfecţionare a Cadrelor, CEPECA. Acesta devine în scurt timp prima organizaţie dedicată proiectelor de consultanţă şi training în management, cu un focus pe formarea în management. Primele serii de cursuri şi proiecte se derulează cu lectori străini, ele asigurând un transfer de know-how occidental unic pentru acea perioada. În ultimii ani ai epocii comuniste CEPECA este subordonat Academiei Ştefan Gheorghiu, fiind excesiv politizat. După revoluţie CEPECA se transformă în IROMA, Institutul Român de Management, fiind aduşi specialişti noi şi fiind reorganizate activităţile. Totuşi, Institutul îşi pierde încet-incet piaţa şi personalul, sucombând undeva în jurul anului 2000. Imediat după revoluţie numeroase firme de consultanţă şi training româneşti private apar pe piaţa liberă.
Piaţa românească a consultanţei în management
La nivelul anului 2007 volumul total al pieţei de consultanţă în management este estimat la cca. 350 milioane eur (sub 1% din piaţa Europeană, estimată la 5,5-6 miliarde eur). Se estimează prezenţa a circa 600-700 de firme de consultanţă, cu următoare distribuţie: circa 20 de firme cu cifre de afaceri peste 1,0 mil eur, circa 70 cu cifre între 0,2 mil şi 1,0 mil si circa 600 cu cifre de afaceri sub 200.000 eur. Se apreciază de asemenea că circa 70% din volumul pieţei este importat, consultanţa fiind prestată de firme din afara României, firmele româneşti împărţind o bucată de circa 100-120 mio Eur.
Economia (din limba greacă οίκος [oikos], 'casă' şi νομος [nomos], 'conducere') este o ştiinţă socială ce studiază producţia şi desfacerea, comerţul şi consumul de bunuri şi servicii. Potrivit definiţiei date de Lionel Robbins în 1932, economia este ştiinţa ce studiază modul alocării mijloacelor rare în scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umană, economia este o ştiinţă socială.
Se spune că economia este pozitivă atunci când încearcă să prezică în mod obiectiv şi să explice consecinţele anumitor opţiuni, date fiind un set de supoziţii sau de observaţii. Alegerea unei supoziţii ce trebuie făcută atunci când se construieşte un model, la fel ca şi observaţiile ce trebuie stabilite sunt alegeri normative. Se spune că economia este normativă atunci când recomandă o alegere în detrimentul altei alegeri sau când este făcută o apreciere subiectivă asupra valorii.
Economia centrată pe variabile măsurabile se divide în două domenii principale: microeconomia care se ocupă de agenţi individuali, cum ar fi bugetele şi afacerile şi macroeconomia care ia în considerare economia ca pe un întreg, cererea şi oferta agregată, capitalul şi materiile prime. O atenţie deosebită se acordă şi alocării resurselor, producţiei, desfacerii, comerţului şi concurenţei. Logica economică este aplicată tot mai des în cazul problemelor legate de opţiuni în cazul lipsurilor sau atunci când trebuie stabilită valoarea economică. Preocuparea principală în economie se centrează pe modul în care preţurile reflectă cererea şi oferta, iar ecuaţiile sunt folosite pentru a prezice consecinţele anumitor decizii.
Supoziţia fundamentală care face subiectul teoriei economice tradiţionale este ideea existenţei actorului raţional care urmăreşte maximizarea utilităţii. Economia neoclasică este bazată pe această supoziţie care este folosită pentru a deriva rezultate referitoare la funcţionării unui sistem de preţuri în condiţiile puterii pieţei descentralizate.
În viitor, abilitatea de a reacţiona rapid la evoluţiile pietei romăneşti va contribui decisiv la succesul companiei prin urmatoarele componente de baza:
1. Tehnologii bazate pe IT
Tehnologia bazată pe reţele – numărul calculatoarelor legate în reţea creşte de şapte ori de la 150 milioane în 2000 până la un milliard în 2007. Internetul are în prezent 200 milioane de utilizatori şi numărul celor care folosesc E-commerce se dublează la fiecare 100 zile. Această tehnologie a comerţului electronic va creşte volumul schimburilor electronice de zece ori, ajungând la o sumă de 400 miliarde EURO până în 2005.
2. Creştere dinamică
Noile tehnologii grăbesc procesul de tranziţie de la o societate industrială la o societate bazată pe informaţie. În SUA, numai afacerile pe Internet, având o creştere anuală de peste 170 % din 2002 şi un volum de peste 300 miliarde EURO în 2005, deja au surclasat industriile tradiţionale.
3. Noi legi economice
Valoarea reţelei este o funcţie între numărul de noduri conectate la acea reţea; valoarea creşte exponenţial cu fiecare nod. ca factor de succes, valoarea adăugată poate compensa dimensiunea companiei şi integrarea pe verticală. Noile variabile sunt accentul foarte mare pus pe client şi knowhow-ul astfel ţinta economiei de reţea este piaţa globală.
4. Noi factori de succes
Doi factori determină succesul în economia de reţea : cunoştinţele ca important capital intelectual şi o imensă atenţie acordată clientului ca o decisivă barieră de intrare pe piaţă. Bursa de valori a recunoscut această tranziţie de mai mult timp. Un singur exemplu: În 2005, United Airlines avea vânzări de 18 miliarde şi o capitalizare de piaţă de 2.8 miliarde eur. Un site de ticketing – www.citysearch.com, avea capitalizarea de piaţă de 3 miliarde eur la doar 30 milioane eur vânzări.
5. Noi valori
Viteza cu care s-a ajuns la orientarea către client a fost un important instrument concurenţial. Accesul la pieţele de capital şi valoarea ridicată a acţiunilor este moneda creşterii şi achiziţiilor. Creatorul de valoare adăugată este valoare în sinea sa.
În această lucrare voi prezenta o strategie de dezvoltare a unei firme de consultanţă in management, SAI CONSULT, care va ţine seama atât de trăsăturile pieţei româneşti cât şi de cele ale pieţei internaţionale.
Domeniile Consultanţei în Management
În conformitate cu noua segmentare a Federaţiei Europene a Asociaţiilor de Consultanţă, FEACO, conţinută în Raportul FEACO Survey 2006-2007, publicat în Octombrie 2007, serviciile de consultanţă asistă organizaţiile publice şi private pentru a-şi analiza şi redefini strategiile, în a-şi îmbunătăţi eficienţa operaţiunilor şi a-şi optimiza resursele umane şi tehnologice si sunt compuse din:
1a. Business Consulting (BC) ce include:
Consultanţă strategică, care urmăreşte îmbunătăţirea pe termen lung a firmei: planificare strategică, fuziuni şi achiziţii, vânzări, marketing, comunicare, consultanţă financiară, strategii de resurse umane.
Managementul operaţiunilor, care urmăreşte integrarea de soluţii de afaceri prin Business Process Re-engineering (BPR), sisteme de managementul relaţiilor cu clienţii (CRM), restructurare / reducerea costurilor, managementul achiziţiilor şi al furnizorilor.
Managementul Schimbării, servicii de consultanţă care, conexe unor altor servicii de consultanţă, asistă organizaţia la gestionarea efectelor pe care schimbarea le are asupra resurselor umane din organizaţia respectivă.
Consultanţă în Resurse Umane, servicii de consultanţă care urmăresc îmbunătăţirea elementului „uman” al organizaţiei prin: măsurarea şi gestionarea performanţei, organizarea de sisteme de beneficii, compensări şi pensionare, strategii de resurse umane şi de marketing, dezvoltarea talentelor, coaching pentru management.
1b. Consultanţă în Tehnologia Informaţiei asistă organizaţiile în a-şi evalua propriile strategii IT în vederea alinierii tehnologiilor cu procesul de business. Aceste servicii includ planificare şi concepţie strategică, operare şi implementare.
2. Dezvoltare şi Integrare: Dezvoltarea de aplicaţii (exclusiv software)
• Crearea de noi funcţionalităţi prin dezvoltarea proceselor. În mod uzual aceste dezvoltări integrează sau unifică procese ale afacerii, interne sau externe şi pot implica conversia unor aplicaţii pentru a fi utilizate pe platforme sau concepţii diferite.
• Proiectarea de servicii ce integrează aplicaţii ce au fost create în cadrul a diferite aplicaţii sau infrastructuri IT existente (dezvoltarea şi integrarea sistemelor)
• Instalarea şi integrarea de aplicaţii. Implementarea de noi aplicaţii sau infrastructuri, ce pot presupune instalarea de hardware şi/sau software , configurarea şi adaptarea lor, testarea inter-operabilităţii lor; servicii ce integrează aplicaţii sau infrastructuri IT existente şi managementul entităţilor respective.
3. Outsourcing (Externalizare), care constă în 3 tipuri de activităţi:
• Servicii de management IT. printre acestea se numără serviciile pentru operaţionalizarea infrastructurii (operarea de sisteme, administrarea şi securitatea sistemelor, urmărirea eficienţei costurilor, gestionarea configurărilor, managementul tehnologiilor, etc), managementul aplicaţiilor şi managementul serviciilor de tip help-desk.
• Servicii de Management Aplicat (Applied Management Services, AMS). acestea privesc externalizarea dezvoltării şi implementării de servicii-suport pentru hardware, aplicaţii, CRM şi infrastructura de afaceri (unelte pentru dezvoltarea de aplicaţii şi middleware, software pentru managementul informaţiei, pentru stocarea informaţiei, pentru sisteme şi reţele).
• Externalizarea proceselor de afaceri (Business Process Outsourcing). Aceste servicii presupun externalizarea completă a unui proces al afacerii respective.
4. Alte servicii de consultanţă:
Conţin o varietate largă de servicii complementare celor 3 categorii descrise mai sus, ca de exemplu: training, studii diverse, outplacement, recrutare şi selecţie.
Istoria consultanţei în management în România
În România istoria consultantei începe undeva în deceniul 8 al secolului trecut. În acea perioadă, printr-un proiect UNIDO (United Nation International Development Organisation) se pun bazele Centrului pentru Perfecţionare a Cadrelor, CEPECA. Acesta devine în scurt timp prima organizaţie dedicată proiectelor de consultanţă şi training în management, cu un focus pe formarea în management. Primele serii de cursuri şi proiecte se derulează cu lectori străini, ele asigurând un transfer de know-how occidental unic pentru acea perioada. În ultimii ani ai epocii comuniste CEPECA este subordonat Academiei Ştefan Gheorghiu, fiind excesiv politizat. După revoluţie CEPECA se transformă în IROMA, Institutul Român de Management, fiind aduşi specialişti noi şi fiind reorganizate activităţile. Totuşi, Institutul îşi pierde încet-incet piaţa şi personalul, sucombând undeva în jurul anului 2000. Imediat după revoluţie numeroase firme de consultanţă şi training româneşti private apar pe piaţa liberă.
Piaţa românească a consultanţei în management
La nivelul anului 2007 volumul total al pieţei de consultanţă în management este estimat la cca. 350 milioane eur (sub 1% din piaţa Europeană, estimată la 5,5-6 miliarde eur). Se estimează prezenţa a circa 600-700 de firme de consultanţă, cu următoare distribuţie: circa 20 de firme cu cifre de afaceri peste 1,0 mil eur, circa 70 cu cifre între 0,2 mil şi 1,0 mil si circa 600 cu cifre de afaceri sub 200.000 eur. Se apreciază de asemenea că circa 70% din volumul pieţei este importat, consultanţa fiind prestată de firme din afara României, firmele româneşti împărţind o bucată de circa 100-120 mio Eur.
Economia (din limba greacă οίκος [oikos], 'casă' şi νομος [nomos], 'conducere') este o ştiinţă socială ce studiază producţia şi desfacerea, comerţul şi consumul de bunuri şi servicii. Potrivit definiţiei date de Lionel Robbins în 1932, economia este ştiinţa ce studiază modul alocării mijloacelor rare în scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umană, economia este o ştiinţă socială.
Se spune că economia este pozitivă atunci când încearcă să prezică în mod obiectiv şi să explice consecinţele anumitor opţiuni, date fiind un set de supoziţii sau de observaţii. Alegerea unei supoziţii ce trebuie făcută atunci când se construieşte un model, la fel ca şi observaţiile ce trebuie stabilite sunt alegeri normative. Se spune că economia este normativă atunci când recomandă o alegere în detrimentul altei alegeri sau când este făcută o apreciere subiectivă asupra valorii.
Economia centrată pe variabile măsurabile se divide în două domenii principale: microeconomia care se ocupă de agenţi individuali, cum ar fi bugetele şi afacerile şi macroeconomia care ia în considerare economia ca pe un întreg, cererea şi oferta agregată, capitalul şi materiile prime. O atenţie deosebită se acordă şi alocării resurselor, producţiei, desfacerii, comerţului şi concurenţei. Logica economică este aplicată tot mai des în cazul problemelor legate de opţiuni în cazul lipsurilor sau atunci când trebuie stabilită valoarea economică. Preocuparea principală în economie se centrează pe modul în care preţurile reflectă cererea şi oferta, iar ecuaţiile sunt folosite pentru a prezice consecinţele anumitor decizii.
Supoziţia fundamentală care face subiectul teoriei economice tradiţionale este ideea existenţei actorului raţional care urmăreşte maximizarea utilităţii. Economia neoclasică este bazată pe această supoziţie care este folosită pentru a deriva rezultate referitoare la funcţionării unui sistem de preţuri în condiţiile puterii pieţei descentralizate.
În viitor, abilitatea de a reacţiona rapid la evoluţiile pietei romăneşti va contribui decisiv la succesul companiei prin urmatoarele componente de baza:
1. Tehnologii bazate pe IT
Tehnologia bazată pe reţele – numărul calculatoarelor legate în reţea creşte de şapte ori de la 150 milioane în 2000 până la un milliard în 2007. Internetul are în prezent 200 milioane de utilizatori şi numărul celor care folosesc E-commerce se dublează la fiecare 100 zile. Această tehnologie a comerţului electronic va creşte volumul schimburilor electronice de zece ori, ajungând la o sumă de 400 miliarde EURO până în 2005.
2. Creştere dinamică
Noile tehnologii grăbesc procesul de tranziţie de la o societate industrială la o societate bazată pe informaţie. În SUA, numai afacerile pe Internet, având o creştere anuală de peste 170 % din 2002 şi un volum de peste 300 miliarde EURO în 2005, deja au surclasat industriile tradiţionale.
3. Noi legi economice
Valoarea reţelei este o funcţie între numărul de noduri conectate la acea reţea; valoarea creşte exponenţial cu fiecare nod. ca factor de succes, valoarea adăugată poate compensa dimensiunea companiei şi integrarea pe verticală. Noile variabile sunt accentul foarte mare pus pe client şi knowhow-ul astfel ţinta economiei de reţea este piaţa globală.
4. Noi factori de succes
Doi factori determină succesul în economia de reţea : cunoştinţele ca important capital intelectual şi o imensă atenţie acordată clientului ca o decisivă barieră de intrare pe piaţă. Bursa de valori a recunoscut această tranziţie de mai mult timp. Un singur exemplu: În 2005, United Airlines avea vânzări de 18 miliarde şi o capitalizare de piaţă de 2.8 miliarde eur. Un site de ticketing – www.citysearch.com, avea capitalizarea de piaţă de 3 miliarde eur la doar 30 milioane eur vânzări.
5. Noi valori
Viteza cu care s-a ajuns la orientarea către client a fost un important instrument concurenţial. Accesul la pieţele de capital şi valoarea ridicată a acţiunilor este moneda creşterii şi achiziţiilor. Creatorul de valoare adăugată este valoare în sinea sa.
În această lucrare voi prezenta o strategie de dezvoltare a unei firme de consultanţă in management, SAI CONSULT, care va ţine seama atât de trăsăturile pieţei româneşti cât şi de cele ale pieţei internaţionale.
2. PREZENTAREA FIRMEI
SAI CONSULT SRL
2.1. ISTORIC
2.2. SERVICIILE OFERITE
2.3. POLITICA DE LUCRU A FIRMEI
2.4. ANALIZA SWOT
2.1. ISTORIC
Societatea comercială SAI CONSULT S.R.L. a fost înfiinţată în anul 2008 şi este înregistrată la Oficiul Registrul Comerţului Constanţa sub numărul de ordine J13/1154/2008, având Codul Unic de Inregistrare 23614581.
Sediul social al societăţii este în judeţul Constanţa, municipiul Constanţa, str Dionisie cel Mic, nr 63, bloc 68b, scara A, etaj 1, ap. 6, cod postal 900355, telefon: 0730 XXX XXX, 0770 XXX XXX, email: credite.constanta@gmail.com, www.credite-constanta.com.
SAI CONSULT îşi desfăşoară activitatea în judeţul Constanţa şi doreşte să vină în întâmpinarea problemelor clienţilor în relaţia cu principalele bănci din România. Scopul SAI CONSULT este să eficientizeze timpul clienţilor noştri şi să comunice cu aceştia într-un limbaj comun. Sloganul este Siguranţa Alegerii Inteligente şi dorim ca acesta să rămână întipărit în memoria clienţilor.
Obiectul principal de activitate al S.C. SAI CONSULT S.R.L. este: Activităţi auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activităţi de asigurări şi fonduri de pensii – conform cod CAEN 6619.
Printre activităţile secundare se regăsesc: consultanţa în management, consultanţa financiară şi imobiliară, publicitate, traduceri, managementul forţei de muncă, tehnoredactare, învăţământ, precum şi altele.
Proiecte de viitor – dorim să dezvoltăm reţeaua proprie de agenţi, atăt în domeniul consultanţei de business şi management pentru persoanele juridice, să achiziţionăm un sediu stradal, să dezvoltăm sistemul de vănzări tip MLM, să dezvoltăm conceptul de consiliere managerială in judeţul Constanţa, să întampinăm nevoile şi problemele clienţilor precum şi să prospectăm şi să dezvoltăm piaţa.
In viitorul apropiat, sediu social al SAI CONSULT din Constanţa va avea ca suport punctele de lucru deschise la Mangalia şi Medgidia, urmănd ca pe termen mediu şi lung acestora să li se alăture noi puncte de lucru în judeţele limitrofe Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa si Brăila.
Datorită posibilităţi deschiderii de noi sedii într-o perioadă de timp medie şi lungă estimăm o crestere a cifrei de afacerii într-un ritm susţinut, totodată şi numărul de angajaţi va creşte exponenţial cu volumul de muncă.
2.2 Serviciile oferite
Serviciile de consultanţă asistă organizaţiile publice şi private pentru a-şi stabili o strategie in managementul schimbării, servicii de consultanţă care asistă organizaţia la gestionarea efectelor pe care societatile le pot resimti datorita instabilitaţii şi dezvoltării societăţii in care acestea işi desfăşoară activitatea.
În continuare sunt evidenţiate serviciile oferite de SAI CONSULT:
Servicii pentru privatizare şi fuziuni-achiziţii:
ü Programe de privatizare în masă pentru Europa Centrală şi de Est;
ü Obţinerea de finanţări pentru proiecte de la băncile partenere ;
ü Privatizări pilot;
ü Privatizări în ţări din Vestul Europei;
ü Achiziţii şi vânzări de companii;
ü Evaluare şi întocmirea memorandumului de evaluare;
ü Integrări post fuziuni.
Restructurări:
ü Restructurări financiare;
ü Programe de reducere a costurilor;
ü Redimensionări de companii;
ü Strategii de conversie (pentru industria de armament);
ü Asistenţa în managementul industrial.
Dezvoltări de strategie şi marketing:
ü Strategii macro de dezvoltare;
ü Programe de restructurare;
ü Evaluare de produse şi definirea caracteristicilor de produs sau gamei de produs;
ü Piaţă internaţională şi analiza competiţiei;
ü Concepte de marketing şi logistică;
ü Managementul valorii;
ü Analize de sector, inclusiv strategii de protecţie a mediului;
ü Programe de dezvoltare regională sau municipală.
Managementul calităţii şi al tehnologiei:
ü Managementul calităţii totale;
ü Evaluarea tehnologiei de producţie;
ü Dezvoltarea unor noi concepte de produse;
ü Logistică şi amplasarea fabricii;
ü Restructurarea logisticii interne şi externe.
Dezvoltarea organizaţiei şi resursele umane:
ü Designul structurii de management;
ü Organizarea proceselor;
ü Alocarea bugetelor;
ü Politica de resurse umane: recrutare, training;
ü Analiza culturii organizaţiei.
Tehnologie. Informaţie:
ü Analiza sistemelor informatice;
ü Sistemul de informaţii de afaceri;
ü Telecomunicaţiile in interior şi exterior;
ü Implementarea sistemelor
2.3. Politica de lucru a firmei
Soluţiile oferite clienţilor sunt personalizate pentru fiecare în parte, nevoia generalizată a partenerilor generând un răspuns particularizat din partea SAI CONSULT. Intrepătrunderea problemei cu solutia este reprezentată, simbolic, în imaginea de mai jos:
In practică SAI CONSULT încearcă să aducă către clientul său o serie de noţiuni noi pe piaţa de business din România astfel:
ü Metodele sunt adaptate la client;
ü Are loc integrare client - echipa de consultanţi;
ü Implementarea conceptelor;
ü Suportul implementării.
Astfel, pentru fiecare proiect se constituie o echipă mixtă de consultanţi SAI CONSULT specializaţi pe domeniul respectiv, experţi din domeniu (ex; IBM pentru IT, Rhone Poluenc pentru chimice), care asigură oferirea celei mai bune soluţii la problema dată. Modul în care se fac echipele este arătat în graficul de mai jos:
2.4. ANALIZA SWOT
Analiză SWOT - (engl. acronim pentru Strengths, Weaknesses, Opportunities und Threats) este un instrument al managementului strategic. În informatică este utilizat la evaluarea formativă şi creşterea calităţii programelor (ca de exemplu în prelucrarea în domeniul imaginilor).
Analiza SWOT începe prin efectuarea unui inventar a calităţilor şi slăbiciunilor interne în organizaţie. Apoi se vor nota oportunităţile şi ameninţările externe care pot afecta organizaţia, bazându-se pe piaţă şi pe mediul înconjurător.
Puncte tari:
Punctele forte descriu atributele pozitive, tangibile şi intangibile, interne, ale organizaţiei. Acestea sunt sub controlul SAI CONSULT:
ü Piata libera si intr-o continua miscare;
ü Profesionalism;
ü Descentralizare maximă;
ü Beneficiază de o imagine bună pe piaţă şi în rândul influenţatorilor;
ü Amplasarea bună teritorial: Constanta oras port la Marea neagra;
ü Sistem informaţìonal pus la punct: dotarea cu hardware şi software;
ü Relaţii interumane bine dezvoltate;
ü Legături tradiţionale cu piaţă internaţională prin partenerii din strainatate
ü Au acces la multe informaţii
ü Se acordată atenţia cuvenită conceptului de marketing.
ü Dimensiuni reduse şi axarea pe domeniu specific: management consulting;
ü Experienţă, notorietate, grad înalt de acoperire a pieţei.
Puncte slabe:
Punctele slabe sunt factori care sunt sub controlul SAI CONSULT şi care ne impiedică să obţineţi sau să menţinem o calitate competitivă:
ü Nu beneficiază de avantajele pe care le presupune o divizie de audit; astfel mulţi potenţiali clienţi sunt pierduţi;
ü Administraţia firmei: curăţenie, dotare, întreţinere nu se ridică la standardele la care aspiră;
ü Au acces la informaţie mai puţin ca alţi competitori, datorita intrari relativ tarzii pe piata;
Oportunităţi:
Oportunităţile evaluează factorii atractivi externi care reprezintă motivul existenţei şi prosperităţii SAI CONSULT:
ü Campania de privatizări pe care România a demarat-o în prezent;
ü Evaluările şi auditul în vederea privatizărilor;
ü Creşterea nevoii de finanţare externe – obţinerea pentru firmele româneşti a resurselor necesare;
ü Creşterea ratingului Fondului Monetar Internaţional pentru România conduce la creşterea investiţiilor străine şi implicit la cererea de consultanţă despre oportunitatea investirii pe piaţa autohtonă;
ü Transformarea economiei prin e-business;
ü Ritmul rapid de dezvoltare a unor pieţe;
ü Politica guvernamentală;
ü Acordurile dintre România şi organizaţii suprastatale: CEFTA, FMI, UE, şi altele.
ü Potenţialul nevalorificat al unor companii deschise la nou.
ü Lipsa know-how in Economia Romaneasca
Pericole:
Ameninţările includ factori în afara controlului SAI CONSULT care ar putea să pună strategia de marketing şi chiar şi afacerea într-o poziţie de risc deci trebuie construite strategii de criză.
ü Acţiune directă a concurenţei pentru restrângerea cotei de piaţă;
ü Sistem de alarmare preventiv prin informare permanentă;
ü Dezechilibre economice majore: hiperinflaţie, scăderea puterii de cumpărare a banilor, rata mare a şomajului;
ü Autorităţile statului: norme juridice cu caracter restrictiv. Se impune cunoaşterea proiectelor de legi în discuţie în Parlament, precum şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului (abonament la serviciul Mediafax, întreţinerea relaţiilor de afaceri cu persoane care au acces la informaţie).
ü Autorităţile statului cu atribuţii de control: Garda Financiară, Camera de Muncă, (datorită bugetului insuficient, aceste instituţii sunt obligate să-şi suplimenteze veniturile cu sumele provenite din amenzi; nu se iau în considerare comisioanele personale).
ü Zvonuri împotriva activităţii de consultanţă în general sau a firmei SAI CONSULT în special;
ü Dezastre naturale, război;
ü Moartea sau plecarea către concurenţă a unor membrii importanţi din colectivul firmei;
ü Pierderea de informaţii vitale, referitoare la proiecte sau la firma per ansamblu;
ü Pericole informatice: viruşi, defecţiuni cu consecinţe iremediabile;
ü Pericole financiare: intrare în încetare de plăţi, grad de îndatorare excesiv;
ü Atitudinea romaneasca I know it all in my business;
Punctele directoare ale strategiei de criză:
Planul SAI CONSULT pentru gestionarea situaţiilor neprevăzute şi totodată
nefavorabile afacerii:
ü Securitatea fizică a resurselor;
ü Alarmă anti-efracţie, anti-incendiu;
ü Asigurarea bunurilor şi a persoanelor;
ü Stabilirea persoanelor răspunzătoare de integritatea resurselor şi ritmicitatea aprovizionării: gestionari, administratori;
ü Încheierea de acorduri de confidenţialitate cu toate persoanele angajate;
ü Păstrarea datelor confidenţiale/importante pe dublu suport (harddisk, CDRW), sub formă criptată;
ü Instalarea pe reţeaua informatică a unui sistem suplimentar de securitate;
ü Izolarea calculatoarelor legate la Internet de restul reţelei;
ü Verificarea periodică a tuturor sistemelor de securitate, precum şi a eventualelor interferenţe;
ü Instalarea unui program de urmărire a convorbirilor telefonice. Astfel vor scădea şi cheltuielile cu telefoanele date în interes personal.
ü Instalarea unui sistem video discret de supraveghere a perimetrului şi pentru sala de protocol. Informaţiile aflate pe această cale de la partenerii lăsaţi în aşteptare se vor dovedi extrem de folositoare.
ü Instituirea unei politici de confidenţialitate asupra mijloacelor de securitate, cei avizaţi fiind numai cei din top management.
ü Evaluări periodice ale personalului; cei cu potenţial periculos vor fi urmăriţi în special. de exemplu: persoanele care sunt instabile din punct de vedere al locului de muncă, persoane care caută banii ca răsplată majoră, persoane care sunt nemulţumite din diverse motive. În acest sens, un psiholog cu priză la personal va putea semnala din timp eventuale situaţii de risc.
Componentele de bază ale analizei SWOT la marca SAI CONSULT sunt:
ü Proprietatea. Aceasta aparţine companiei SAI CONSULT.
ü Durabilitatea mărcii nu este mare; în sectorul servicii, unde o reputaţie se clădeşte foarte greu şi se pierde foarte uşor;
ü Transferabilitatea mărcii este ridicată, însemnând gradul de succes al achiziţiei/fuziunii pe piaţă între două/mai multe companii, din punct de vedere al integrării mărcii SAI CONSULT în noua situaţie. S-au înregistrat până acum cazuri de fuziuni între firme de consultanţă precum DZ Finance şi Deloitte&Touche.
ü Imitabilitatea. Într-o perioadă în care pe piaţa românească toată lumea face orice, acest aspect este foarte important. Dar implementarea şi poziţionarea eficientă a mărcii pe piaţa de consultanţă va determina o identificare clară a avantajelor SAI CONSULT.
O mare importanţă pentru organizaţie o are dezvoltarea unui sistem de avertizare timpurie. Cauzele frecventelor perturbări la care este supusă compania sunt legate de exemplu de predispoziţia crescândă a organizaţiei la crize, de creşterea dinamicii şi complexităţii factorilor de mediu. O dificultate o constituie şi încetinirea vitezei de reacţie la recunoaşterea pericolelor, respectiv a şanselor.
Se impune realizarea unui astfel de sistem de avertizare, care poate fi astfel structurat:
ü stabilirea domeniilor de observare pentru recunoaşterea pericolelor şi şanselor;
ü stabilirea unor indicatori de avertizare timpurie pentru fiecare domeniu de observare;
ü stabilirea valorilor critice;
ü stabilirea competenţelor pentru urmărirea evoluţiei indicatorilor aleşi.
3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A FIRMEI SAI CONSULT SRL
În accepţiunea generală, marketingul reprezintă "ştiinţa şi arta de a convinge clienţii sã cumpere". Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social şi managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obţin ceea ce le este necesar şi doresc prin crearea, oferirea şi schimbul de produse şi servicii având o anumitã valoare". Simplist, marketingul reprezintă "arta şi ştiinţa de a vinde".
Datorită caracteristicilor proceselor de marketing, modalităţilor de implementare a deciziilor de marketing, acceptiunilor şi viziunilor noi asupra elementelor care compun o acţiune de marketing precum şi ca urmare a nivelurilor diferite de percepţie şi abordare a acestei componente a economiei de piaţă, definitiile şi explicaţiile aduse termenului de marketing sunt variate şi permanent adaptate noilor realităţi ale mediului economic.
Prima definiţie oficială atribuită marketingului a apărut în 1935 şi a fost adoptată de National Association of Marketing Teachers, predecesoare a American Marketing Association. Reconfirmată în 1960, definiţia primară a marketingului a rezistat vreme de 50 de ani, până în 1985 când a fost înlocuită. Definiţia a fost din nou reviziuită în 2004 şi descrie marketingul ca o "o funcţie organizationala şi un set de procese menite a crea, comunica şi pune la dispoziţia clienţilor a valorii şi menţinerii relaţiilor cu clienţii spre beneficiul companiei şi al proprietarilor acesteia". Conform politicii oficiale a AMA, definiţia este reîmprospătată la fiecare 5 ani pentru a răspunde mai bine realităţilor existente şi nevoilor pieţei. Cea mai recentă modificare, adoptată în octombrie 2007 şi făcută publică în ianuarie 2008, defineşte marketingul astfel: "(marketing is) the activity, set of institutions, and processes for creating, communicating, delivering, and exchanging offerings that have value for customers, clients, partners, and society at large". O alta definiţie, probabil mai simplă şi mai generală este: "Marketingul este un proces permanent prin care oamenii sunt încurajaţi să ia o decizie de cumpărare, de folosire, de urmare sau de conformare a unui produs, serviciu sau valori ale altei persoane. Simplu, daca nu facilitează vânzarea unui produs atunci nu este marketing. "
Philip Kotler, în cărţile sale iniţiale, defineşte: "Marketingul este o activitate menită să satisfacă nevoile şi dorinţele prin procese de schimbare". Se poate adăuga la definiţiile lui Kotler şi Norris un răspuns al "Chartered Institute of Marketing" (CIM). Definiţia asociaţiei afirmă că marketingul este "procesul managerial de anticipare, identificare şi satisfacere a cerinţelor clienţilor într-un mod profitabil". De aceea, marketingul operativ include procesele de analiză de marketing, dezvoltarea unui nou produs, administrarea ciclului de viaţă al unui produs, stablirea preţului, administrarea canalului precum şi promoţiile.
Înainte de apariţia analizei de piaţă, majoritatea companiilor se concentrau pe produse, angajând echipe de vânzători pentru a împinge produsele pe şi în piaţă, fără a lua în considerare nevoile reale ale pieţei. O organizaţie orientată spre nevoile pieţei şi ale clienţilor mai întâi determină dorinţele potenţialilor săi clienţi şi mai apoi construieşte produsul sau serviciul. Teoria şi practica marketingului sunt justificate prin convingerea conform căreia clienţii folosesc un produs/serviciu pentru că au o nevoie, sau pentru că produsul/serviciu aduce un presupus beneficiu. Două aspecte importante ale marketingului sunt recrutarea de noi clienţi (achiziţie) şi menţinerea/impulsionarea relaţiilor cu clienţii existenţi (administrarea bazei de clienţi). După ce un vânzător a trecut de faza de marketing de achiziţie prin faptul că l-a convins pe un potenţial client să cumpere, marketingul administrării bazei de clienţi devine prevalent. Procesul de administrare a bazei de clienţi începe să schimbe vânzătorul spre construirea unei relaţii, încurajând legăturile, şi dezvoltarea beneficiilor care l-au determinat pe client să cumpere, şi îmbunătăţind produsul/serviciul pentru o continuă protejare a afacerii de intervenţia competitorilor.
Metodele de marketing sunt clasificate adeseori ca fiind ştiinţe sociale, alături de altele precum psihologie, sociologie, şi economie. Antropologia are de asemenea o mică, dar în creştere, influenţă. Prin publicitate, se înrudeşte cu multe arte creative.
Pentru ca un plan de marketing plan să aibă succes, combinaţia de cei patru "P" trebuie să reflecte dorinţele şi nevoile consumatorilor din piaţa ţintă. Încercarea de a convinge un segment de piaţă să cumpere ceva ce nu îşi doreşte este foarte costisitor şi nu are prea mult succes. Comercianţii depind de cercetarea de piaţă, atât formal cât şi informal, pentru a determina ceea ce consumatorii au nevoie şi pentru ce ei sunt dispuşi să plătească. Comercianţii speră ca acest proces să le ofere un avantaj competitiv solid. Oferta este de asemenea un lucru foarte important care vine să completeze teoria 4P.
Popular, ‛marketing’ reprezintă promovarea produselor, mai ales publicitatea şi brandingul. Totuşi, în limbaj profesional termenul are un spectru mai larg de înţelesuri care au ca element comun plasarea în centrul atenţiei a clienţilor. Produsele sunt dezvoltate pentru a satisface dorinţele unor grupuri de clienţi, şi, în anumite cazuri, chiar a unor clienţi anume. McCarthy a împărţit marketingul în patru segmente de activitate. Topologia lui a devenit universal recunoscută, iar setul lui de 4P a devenit un termen al limbajului.
Cei patru P sunt:
Produs: aspectele de Managementul produsului şi marketing de produs se ocupă de specificaţiile bunului sau produsului în cauză, şi la modul în care relaţionează la nevoile şi dorinţele utilizatorului final.
Preţ: se referă la procesul de stabilire a preţului pentru un produs, inclusiv reducerile de preţ.
Promovare: include reclama, relaţiile publice, publicitatea şi vânzările personale, şi se referă la diferite metode de promovare a unui produs, brand sau companie.
Plasament sau distribuţie: se referă la modul în care produsul ajunge la client; spre exemplu, plasamentul la locul vânzării sau desfacerii cu amănuntul. Acest al patrulea P face referinţă la locul unde produsul sau serviciul este vândut, exemplu regiune geografică sau ramura industrială, şi segmentul căruia se adresează (tineri adulţi, familii, companii, oameni de afaceri, femei, bărbaţi).
Aceste patru elemente sunt de obicei numite marketing mix. Un comerciant poate folosi aceste valori pentru a întocmi un plan de marketing. Modelul celor 4P este util cu preponderenţă atunci când se foloseşte pentru produse de o valoare redusă. Produsele industriale, serviciile şi produsele cu o valoare mare au nevoie de mici adaptări ale acestui model. Marketingul serviciilor trebuie să aibă în vedere natura unicităţii serviciilor. Marketingul industrial sau B2B trebuie să ţină seama de valoarea pe termen lung a acordurilor contractuale care sunt specifice tranzacţiilor din lanţul de aprovizionare. Marketingul relaţiilor încearcă să facă acest lucru privind marketingul prin prisma valorii pe termen lung a relaţiilor decât mai mult prin prisma tranzacţiilor individuale.
Ca opozant al acestei teorii, Morgan, în Riding the Waves of Change (Jossey-Bass, 1988), adaugă: "Poate că cea mai importantă critică pe care o putem aduce abordării 4P, şi de care ar trebui să fii conştient, este că în mod inconştient îmbrăţişează punctul de vedere interior–exterior (privind de la produsele companiei), pe când esenţa marketingului ar trebui să fie punctul de vedere exterior–interior". Chiar şi aşa, prin construirea acestui set uşor memorabil, teoria 4P este un ghid rapid care acoperă majoritatea categoriilor majore ale activităţii de marketing, precum şi cadrul în care aceste pot fi utilizate.
SAI CONSULT SRL
2.1. ISTORIC
2.2. SERVICIILE OFERITE
2.3. POLITICA DE LUCRU A FIRMEI
2.4. ANALIZA SWOT
2.1. ISTORIC
Societatea comercială SAI CONSULT S.R.L. a fost înfiinţată în anul 2008 şi este înregistrată la Oficiul Registrul Comerţului Constanţa sub numărul de ordine J13/1154/2008, având Codul Unic de Inregistrare 23614581.
Sediul social al societăţii este în judeţul Constanţa, municipiul Constanţa, str Dionisie cel Mic, nr 63, bloc 68b, scara A, etaj 1, ap. 6, cod postal 900355, telefon: 0730 XXX XXX, 0770 XXX XXX, email: credite.constanta@gmail.com, www.credite-constanta.com.
SAI CONSULT îşi desfăşoară activitatea în judeţul Constanţa şi doreşte să vină în întâmpinarea problemelor clienţilor în relaţia cu principalele bănci din România. Scopul SAI CONSULT este să eficientizeze timpul clienţilor noştri şi să comunice cu aceştia într-un limbaj comun. Sloganul este Siguranţa Alegerii Inteligente şi dorim ca acesta să rămână întipărit în memoria clienţilor.
Obiectul principal de activitate al S.C. SAI CONSULT S.R.L. este: Activităţi auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activităţi de asigurări şi fonduri de pensii – conform cod CAEN 6619.
Printre activităţile secundare se regăsesc: consultanţa în management, consultanţa financiară şi imobiliară, publicitate, traduceri, managementul forţei de muncă, tehnoredactare, învăţământ, precum şi altele.
Proiecte de viitor – dorim să dezvoltăm reţeaua proprie de agenţi, atăt în domeniul consultanţei de business şi management pentru persoanele juridice, să achiziţionăm un sediu stradal, să dezvoltăm sistemul de vănzări tip MLM, să dezvoltăm conceptul de consiliere managerială in judeţul Constanţa, să întampinăm nevoile şi problemele clienţilor precum şi să prospectăm şi să dezvoltăm piaţa.
In viitorul apropiat, sediu social al SAI CONSULT din Constanţa va avea ca suport punctele de lucru deschise la Mangalia şi Medgidia, urmănd ca pe termen mediu şi lung acestora să li se alăture noi puncte de lucru în judeţele limitrofe Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa si Brăila.
Datorită posibilităţi deschiderii de noi sedii într-o perioadă de timp medie şi lungă estimăm o crestere a cifrei de afacerii într-un ritm susţinut, totodată şi numărul de angajaţi va creşte exponenţial cu volumul de muncă.
2.2 Serviciile oferite
Serviciile de consultanţă asistă organizaţiile publice şi private pentru a-şi stabili o strategie in managementul schimbării, servicii de consultanţă care asistă organizaţia la gestionarea efectelor pe care societatile le pot resimti datorita instabilitaţii şi dezvoltării societăţii in care acestea işi desfăşoară activitatea.
În continuare sunt evidenţiate serviciile oferite de SAI CONSULT:
Servicii pentru privatizare şi fuziuni-achiziţii:
ü Programe de privatizare în masă pentru Europa Centrală şi de Est;
ü Obţinerea de finanţări pentru proiecte de la băncile partenere ;
ü Privatizări pilot;
ü Privatizări în ţări din Vestul Europei;
ü Achiziţii şi vânzări de companii;
ü Evaluare şi întocmirea memorandumului de evaluare;
ü Integrări post fuziuni.
Restructurări:
ü Restructurări financiare;
ü Programe de reducere a costurilor;
ü Redimensionări de companii;
ü Strategii de conversie (pentru industria de armament);
ü Asistenţa în managementul industrial.
Dezvoltări de strategie şi marketing:
ü Strategii macro de dezvoltare;
ü Programe de restructurare;
ü Evaluare de produse şi definirea caracteristicilor de produs sau gamei de produs;
ü Piaţă internaţională şi analiza competiţiei;
ü Concepte de marketing şi logistică;
ü Managementul valorii;
ü Analize de sector, inclusiv strategii de protecţie a mediului;
ü Programe de dezvoltare regională sau municipală.
Managementul calităţii şi al tehnologiei:
ü Managementul calităţii totale;
ü Evaluarea tehnologiei de producţie;
ü Dezvoltarea unor noi concepte de produse;
ü Logistică şi amplasarea fabricii;
ü Restructurarea logisticii interne şi externe.
Dezvoltarea organizaţiei şi resursele umane:
ü Designul structurii de management;
ü Organizarea proceselor;
ü Alocarea bugetelor;
ü Politica de resurse umane: recrutare, training;
ü Analiza culturii organizaţiei.
Tehnologie. Informaţie:
ü Analiza sistemelor informatice;
ü Sistemul de informaţii de afaceri;
ü Telecomunicaţiile in interior şi exterior;
ü Implementarea sistemelor
2.3. Politica de lucru a firmei
Soluţiile oferite clienţilor sunt personalizate pentru fiecare în parte, nevoia generalizată a partenerilor generând un răspuns particularizat din partea SAI CONSULT. Intrepătrunderea problemei cu solutia este reprezentată, simbolic, în imaginea de mai jos:
In practică SAI CONSULT încearcă să aducă către clientul său o serie de noţiuni noi pe piaţa de business din România astfel:
ü Metodele sunt adaptate la client;
ü Are loc integrare client - echipa de consultanţi;
ü Implementarea conceptelor;
ü Suportul implementării.
Astfel, pentru fiecare proiect se constituie o echipă mixtă de consultanţi SAI CONSULT specializaţi pe domeniul respectiv, experţi din domeniu (ex; IBM pentru IT, Rhone Poluenc pentru chimice), care asigură oferirea celei mai bune soluţii la problema dată. Modul în care se fac echipele este arătat în graficul de mai jos:
2.4. ANALIZA SWOT
Analiză SWOT - (engl. acronim pentru Strengths, Weaknesses, Opportunities und Threats) este un instrument al managementului strategic. În informatică este utilizat la evaluarea formativă şi creşterea calităţii programelor (ca de exemplu în prelucrarea în domeniul imaginilor).
Analiza SWOT începe prin efectuarea unui inventar a calităţilor şi slăbiciunilor interne în organizaţie. Apoi se vor nota oportunităţile şi ameninţările externe care pot afecta organizaţia, bazându-se pe piaţă şi pe mediul înconjurător.
Puncte tari:
Punctele forte descriu atributele pozitive, tangibile şi intangibile, interne, ale organizaţiei. Acestea sunt sub controlul SAI CONSULT:
ü Piata libera si intr-o continua miscare;
ü Profesionalism;
ü Descentralizare maximă;
ü Beneficiază de o imagine bună pe piaţă şi în rândul influenţatorilor;
ü Amplasarea bună teritorial: Constanta oras port la Marea neagra;
ü Sistem informaţìonal pus la punct: dotarea cu hardware şi software;
ü Relaţii interumane bine dezvoltate;
ü Legături tradiţionale cu piaţă internaţională prin partenerii din strainatate
ü Au acces la multe informaţii
ü Se acordată atenţia cuvenită conceptului de marketing.
ü Dimensiuni reduse şi axarea pe domeniu specific: management consulting;
ü Experienţă, notorietate, grad înalt de acoperire a pieţei.
Puncte slabe:
Punctele slabe sunt factori care sunt sub controlul SAI CONSULT şi care ne impiedică să obţineţi sau să menţinem o calitate competitivă:
ü Nu beneficiază de avantajele pe care le presupune o divizie de audit; astfel mulţi potenţiali clienţi sunt pierduţi;
ü Administraţia firmei: curăţenie, dotare, întreţinere nu se ridică la standardele la care aspiră;
ü Au acces la informaţie mai puţin ca alţi competitori, datorita intrari relativ tarzii pe piata;
Oportunităţi:
Oportunităţile evaluează factorii atractivi externi care reprezintă motivul existenţei şi prosperităţii SAI CONSULT:
ü Campania de privatizări pe care România a demarat-o în prezent;
ü Evaluările şi auditul în vederea privatizărilor;
ü Creşterea nevoii de finanţare externe – obţinerea pentru firmele româneşti a resurselor necesare;
ü Creşterea ratingului Fondului Monetar Internaţional pentru România conduce la creşterea investiţiilor străine şi implicit la cererea de consultanţă despre oportunitatea investirii pe piaţa autohtonă;
ü Transformarea economiei prin e-business;
ü Ritmul rapid de dezvoltare a unor pieţe;
ü Politica guvernamentală;
ü Acordurile dintre România şi organizaţii suprastatale: CEFTA, FMI, UE, şi altele.
ü Potenţialul nevalorificat al unor companii deschise la nou.
ü Lipsa know-how in Economia Romaneasca
Pericole:
Ameninţările includ factori în afara controlului SAI CONSULT care ar putea să pună strategia de marketing şi chiar şi afacerea într-o poziţie de risc deci trebuie construite strategii de criză.
ü Acţiune directă a concurenţei pentru restrângerea cotei de piaţă;
ü Sistem de alarmare preventiv prin informare permanentă;
ü Dezechilibre economice majore: hiperinflaţie, scăderea puterii de cumpărare a banilor, rata mare a şomajului;
ü Autorităţile statului: norme juridice cu caracter restrictiv. Se impune cunoaşterea proiectelor de legi în discuţie în Parlament, precum şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului (abonament la serviciul Mediafax, întreţinerea relaţiilor de afaceri cu persoane care au acces la informaţie).
ü Autorităţile statului cu atribuţii de control: Garda Financiară, Camera de Muncă, (datorită bugetului insuficient, aceste instituţii sunt obligate să-şi suplimenteze veniturile cu sumele provenite din amenzi; nu se iau în considerare comisioanele personale).
ü Zvonuri împotriva activităţii de consultanţă în general sau a firmei SAI CONSULT în special;
ü Dezastre naturale, război;
ü Moartea sau plecarea către concurenţă a unor membrii importanţi din colectivul firmei;
ü Pierderea de informaţii vitale, referitoare la proiecte sau la firma per ansamblu;
ü Pericole informatice: viruşi, defecţiuni cu consecinţe iremediabile;
ü Pericole financiare: intrare în încetare de plăţi, grad de îndatorare excesiv;
ü Atitudinea romaneasca I know it all in my business;
Punctele directoare ale strategiei de criză:
Planul SAI CONSULT pentru gestionarea situaţiilor neprevăzute şi totodată
nefavorabile afacerii:
ü Securitatea fizică a resurselor;
ü Alarmă anti-efracţie, anti-incendiu;
ü Asigurarea bunurilor şi a persoanelor;
ü Stabilirea persoanelor răspunzătoare de integritatea resurselor şi ritmicitatea aprovizionării: gestionari, administratori;
ü Încheierea de acorduri de confidenţialitate cu toate persoanele angajate;
ü Păstrarea datelor confidenţiale/importante pe dublu suport (harddisk, CDRW), sub formă criptată;
ü Instalarea pe reţeaua informatică a unui sistem suplimentar de securitate;
ü Izolarea calculatoarelor legate la Internet de restul reţelei;
ü Verificarea periodică a tuturor sistemelor de securitate, precum şi a eventualelor interferenţe;
ü Instalarea unui program de urmărire a convorbirilor telefonice. Astfel vor scădea şi cheltuielile cu telefoanele date în interes personal.
ü Instalarea unui sistem video discret de supraveghere a perimetrului şi pentru sala de protocol. Informaţiile aflate pe această cale de la partenerii lăsaţi în aşteptare se vor dovedi extrem de folositoare.
ü Instituirea unei politici de confidenţialitate asupra mijloacelor de securitate, cei avizaţi fiind numai cei din top management.
ü Evaluări periodice ale personalului; cei cu potenţial periculos vor fi urmăriţi în special. de exemplu: persoanele care sunt instabile din punct de vedere al locului de muncă, persoane care caută banii ca răsplată majoră, persoane care sunt nemulţumite din diverse motive. În acest sens, un psiholog cu priză la personal va putea semnala din timp eventuale situaţii de risc.
Componentele de bază ale analizei SWOT la marca SAI CONSULT sunt:
ü Proprietatea. Aceasta aparţine companiei SAI CONSULT.
ü Durabilitatea mărcii nu este mare; în sectorul servicii, unde o reputaţie se clădeşte foarte greu şi se pierde foarte uşor;
ü Transferabilitatea mărcii este ridicată, însemnând gradul de succes al achiziţiei/fuziunii pe piaţă între două/mai multe companii, din punct de vedere al integrării mărcii SAI CONSULT în noua situaţie. S-au înregistrat până acum cazuri de fuziuni între firme de consultanţă precum DZ Finance şi Deloitte&Touche.
ü Imitabilitatea. Într-o perioadă în care pe piaţa românească toată lumea face orice, acest aspect este foarte important. Dar implementarea şi poziţionarea eficientă a mărcii pe piaţa de consultanţă va determina o identificare clară a avantajelor SAI CONSULT.
O mare importanţă pentru organizaţie o are dezvoltarea unui sistem de avertizare timpurie. Cauzele frecventelor perturbări la care este supusă compania sunt legate de exemplu de predispoziţia crescândă a organizaţiei la crize, de creşterea dinamicii şi complexităţii factorilor de mediu. O dificultate o constituie şi încetinirea vitezei de reacţie la recunoaşterea pericolelor, respectiv a şanselor.
Se impune realizarea unui astfel de sistem de avertizare, care poate fi astfel structurat:
ü stabilirea domeniilor de observare pentru recunoaşterea pericolelor şi şanselor;
ü stabilirea unor indicatori de avertizare timpurie pentru fiecare domeniu de observare;
ü stabilirea valorilor critice;
ü stabilirea competenţelor pentru urmărirea evoluţiei indicatorilor aleşi.
3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A FIRMEI SAI CONSULT SRL
În accepţiunea generală, marketingul reprezintă "ştiinţa şi arta de a convinge clienţii sã cumpere". Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social şi managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obţin ceea ce le este necesar şi doresc prin crearea, oferirea şi schimbul de produse şi servicii având o anumitã valoare". Simplist, marketingul reprezintă "arta şi ştiinţa de a vinde".
Datorită caracteristicilor proceselor de marketing, modalităţilor de implementare a deciziilor de marketing, acceptiunilor şi viziunilor noi asupra elementelor care compun o acţiune de marketing precum şi ca urmare a nivelurilor diferite de percepţie şi abordare a acestei componente a economiei de piaţă, definitiile şi explicaţiile aduse termenului de marketing sunt variate şi permanent adaptate noilor realităţi ale mediului economic.
Prima definiţie oficială atribuită marketingului a apărut în 1935 şi a fost adoptată de National Association of Marketing Teachers, predecesoare a American Marketing Association. Reconfirmată în 1960, definiţia primară a marketingului a rezistat vreme de 50 de ani, până în 1985 când a fost înlocuită. Definiţia a fost din nou reviziuită în 2004 şi descrie marketingul ca o "o funcţie organizationala şi un set de procese menite a crea, comunica şi pune la dispoziţia clienţilor a valorii şi menţinerii relaţiilor cu clienţii spre beneficiul companiei şi al proprietarilor acesteia". Conform politicii oficiale a AMA, definiţia este reîmprospătată la fiecare 5 ani pentru a răspunde mai bine realităţilor existente şi nevoilor pieţei. Cea mai recentă modificare, adoptată în octombrie 2007 şi făcută publică în ianuarie 2008, defineşte marketingul astfel: "(marketing is) the activity, set of institutions, and processes for creating, communicating, delivering, and exchanging offerings that have value for customers, clients, partners, and society at large". O alta definiţie, probabil mai simplă şi mai generală este: "Marketingul este un proces permanent prin care oamenii sunt încurajaţi să ia o decizie de cumpărare, de folosire, de urmare sau de conformare a unui produs, serviciu sau valori ale altei persoane. Simplu, daca nu facilitează vânzarea unui produs atunci nu este marketing. "
Philip Kotler, în cărţile sale iniţiale, defineşte: "Marketingul este o activitate menită să satisfacă nevoile şi dorinţele prin procese de schimbare". Se poate adăuga la definiţiile lui Kotler şi Norris un răspuns al "Chartered Institute of Marketing" (CIM). Definiţia asociaţiei afirmă că marketingul este "procesul managerial de anticipare, identificare şi satisfacere a cerinţelor clienţilor într-un mod profitabil". De aceea, marketingul operativ include procesele de analiză de marketing, dezvoltarea unui nou produs, administrarea ciclului de viaţă al unui produs, stablirea preţului, administrarea canalului precum şi promoţiile.
Înainte de apariţia analizei de piaţă, majoritatea companiilor se concentrau pe produse, angajând echipe de vânzători pentru a împinge produsele pe şi în piaţă, fără a lua în considerare nevoile reale ale pieţei. O organizaţie orientată spre nevoile pieţei şi ale clienţilor mai întâi determină dorinţele potenţialilor săi clienţi şi mai apoi construieşte produsul sau serviciul. Teoria şi practica marketingului sunt justificate prin convingerea conform căreia clienţii folosesc un produs/serviciu pentru că au o nevoie, sau pentru că produsul/serviciu aduce un presupus beneficiu. Două aspecte importante ale marketingului sunt recrutarea de noi clienţi (achiziţie) şi menţinerea/impulsionarea relaţiilor cu clienţii existenţi (administrarea bazei de clienţi). După ce un vânzător a trecut de faza de marketing de achiziţie prin faptul că l-a convins pe un potenţial client să cumpere, marketingul administrării bazei de clienţi devine prevalent. Procesul de administrare a bazei de clienţi începe să schimbe vânzătorul spre construirea unei relaţii, încurajând legăturile, şi dezvoltarea beneficiilor care l-au determinat pe client să cumpere, şi îmbunătăţind produsul/serviciul pentru o continuă protejare a afacerii de intervenţia competitorilor.
Metodele de marketing sunt clasificate adeseori ca fiind ştiinţe sociale, alături de altele precum psihologie, sociologie, şi economie. Antropologia are de asemenea o mică, dar în creştere, influenţă. Prin publicitate, se înrudeşte cu multe arte creative.
Pentru ca un plan de marketing plan să aibă succes, combinaţia de cei patru "P" trebuie să reflecte dorinţele şi nevoile consumatorilor din piaţa ţintă. Încercarea de a convinge un segment de piaţă să cumpere ceva ce nu îşi doreşte este foarte costisitor şi nu are prea mult succes. Comercianţii depind de cercetarea de piaţă, atât formal cât şi informal, pentru a determina ceea ce consumatorii au nevoie şi pentru ce ei sunt dispuşi să plătească. Comercianţii speră ca acest proces să le ofere un avantaj competitiv solid. Oferta este de asemenea un lucru foarte important care vine să completeze teoria 4P.
Popular, ‛marketing’ reprezintă promovarea produselor, mai ales publicitatea şi brandingul. Totuşi, în limbaj profesional termenul are un spectru mai larg de înţelesuri care au ca element comun plasarea în centrul atenţiei a clienţilor. Produsele sunt dezvoltate pentru a satisface dorinţele unor grupuri de clienţi, şi, în anumite cazuri, chiar a unor clienţi anume. McCarthy a împărţit marketingul în patru segmente de activitate. Topologia lui a devenit universal recunoscută, iar setul lui de 4P a devenit un termen al limbajului.
Cei patru P sunt:
Produs: aspectele de Managementul produsului şi marketing de produs se ocupă de specificaţiile bunului sau produsului în cauză, şi la modul în care relaţionează la nevoile şi dorinţele utilizatorului final.
Preţ: se referă la procesul de stabilire a preţului pentru un produs, inclusiv reducerile de preţ.
Promovare: include reclama, relaţiile publice, publicitatea şi vânzările personale, şi se referă la diferite metode de promovare a unui produs, brand sau companie.
Plasament sau distribuţie: se referă la modul în care produsul ajunge la client; spre exemplu, plasamentul la locul vânzării sau desfacerii cu amănuntul. Acest al patrulea P face referinţă la locul unde produsul sau serviciul este vândut, exemplu regiune geografică sau ramura industrială, şi segmentul căruia se adresează (tineri adulţi, familii, companii, oameni de afaceri, femei, bărbaţi).
Aceste patru elemente sunt de obicei numite marketing mix. Un comerciant poate folosi aceste valori pentru a întocmi un plan de marketing. Modelul celor 4P este util cu preponderenţă atunci când se foloseşte pentru produse de o valoare redusă. Produsele industriale, serviciile şi produsele cu o valoare mare au nevoie de mici adaptări ale acestui model. Marketingul serviciilor trebuie să aibă în vedere natura unicităţii serviciilor. Marketingul industrial sau B2B trebuie să ţină seama de valoarea pe termen lung a acordurilor contractuale care sunt specifice tranzacţiilor din lanţul de aprovizionare. Marketingul relaţiilor încearcă să facă acest lucru privind marketingul prin prisma valorii pe termen lung a relaţiilor decât mai mult prin prisma tranzacţiilor individuale.
Ca opozant al acestei teorii, Morgan, în Riding the Waves of Change (Jossey-Bass, 1988), adaugă: "Poate că cea mai importantă critică pe care o putem aduce abordării 4P, şi de care ar trebui să fii conştient, este că în mod inconştient îmbrăţişează punctul de vedere interior–exterior (privind de la produsele companiei), pe când esenţa marketingului ar trebui să fie punctul de vedere exterior–interior". Chiar şi aşa, prin construirea acestui set uşor memorabil, teoria 4P este un ghid rapid care acoperă majoritatea categoriilor majore ale activităţii de marketing, precum şi cadrul în care aceste pot fi utilizate.
Serban Alexandru Ionut
serbanalexandruionut@gmail.com
publicat de Unknown la
01:49
1 comentarii
